Declinul clubbingului: de la Londra la București

Peste jumătate din cluburile din Londra ar putea închide până în 2030 – iar România nu e departe de aceeași soartă!

Un nou raport publicat de Night Time Industries Association (NTIA) din Marea Britanie ridică semnale serioase de alarmă: peste 50% dintre cluburile și pub-urile din Londra ar putea dispărea până în 2030, dacă nu se iau măsuri urgente. Viața de noapte a uneia dintre cele mai influente capitale culturale din lume este în pericol. Motivele? Chiriile uriașe, facturile crescute, scăderea numărului de participanți și lipsa unui sprijin real din partea autorităților. Dar această problemă nu este una izolată – aceeași criză se reflectă tot mai clar și în România, unde cluburile locale se sting pe tăcute, în timp ce festivalurile mari devin din ce în ce mai dominante.

Ce se întâmplă cu viața de noapte din Londra?

Londra a fost dintotdeauna un epicentru al culturii clubbing – de la rave-urile anilor ’90 până la cluburile underground moderne și spațiile experimentale. Însă, conform NTIA, capitala britanică a pierdut deja sute de locații în ultimii ani. În prezent, mai sunt active în jur de 800 de cluburi și baruri, iar dacă tendința actuală continuă, se estimează că jumătate vor închide până în 2030.

Michael Kill, directorul NTIA, atrage atenția că „viața de noapte nu e doar despre distracție – ea generează locuri de muncă, susține turismul și este parte esențială din identitatea culturală urbană”. Fără sprijin din partea autorităților, multe dintre aceste spații vor fi înlocuite de birouri sau locuințe scumpe, în timp ce cultura clubbing riscă să devină o simplă amintire.

România: cluburi în declin, festivaluri în creștere

Aceeași tendință se resimte și în România, deși la o scară mai mică. După pandemie, mai multe cluburi locale s-au închis definitiv, iar cele care încă funcționează se confruntă cu dificultăți financiare, birocrație și o lipsă de sprijin real.

Deși orașe ca București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași au comunități active de party people și artiști talentați, se lovesc tot mai des de:

• lipsa spațiilor potrivite pentru evenimente
• reglementări stricte legate de zgomot și orar
• prețuri crescute la chirii și costuri logistice
• lipsa unor politici culturale clare care să susțină organizatorii mici și medii

În contrast, numărul festivalurilor mari a explodat în ultimii ani. Untold, Neversea, Electric Castle, SAGA sau Summer Well atrag mii de participanți, sponsori și artiști internaționali. Aceste evenimente sunt bine organizate și contribuie masiv la imaginea României pe harta muzicală europeană. Însă ele nu pot înlocui rolul vital pe care cluburile îl joacă în dezvoltarea scenei locale.

Cluburile se sting, dar nu doar din cauza banilor

Totodată, o altă cauză importantă, adesea ignorată, ține de schimbările profunde din comportamentul publicului. Principalul factor este educația muzicală precară, dar și lipsa generală de interes pentru cultura clubbing, corelată cu stilul de viață actual. Trăim într-o eră a mediului online, în care totul se consumă rapid, digital, superficial. Streaming-ul, rețelele sociale și entertainmentul de acasă au înlocuit nevoia de a ieși în oraș pentru a descoperi muzică nouă sau a susține scena locală. Iar această transformare afectează toate palierele muzicii, nu doar clubbing-ul.

Cluburile: incubatoare de cultură, nu doar spații de petrecere

Cluburile nu sunt doar locuri în care lumea iese să se distreze – ele sunt hub-uri culturale, unde apar trenduri, unde se descoperă talente noi și unde artiștii își pot construi un drum. Festivalurile, oricât de grandioase, sunt evenimente punctuale. Cluburile oferă continuitate și comunitate.

Din păcate, în România, această continuitate e tot mai greu de menținut. Sponsorii și agențiile de booking preferă să investească în festivaluri cu vizibilitate internațională, în detrimentul proiectelor locale, underground. Asta înseamnă mai puține oportunități pentru artiștii locali și mai puțină diversitate în oferta culturală urbană.

Accesul pe scenă: între talent și “gașcă”

Un alt aspect care afectează grav scena muzicală din România este politica de selecție a artiștilor – în multe cazuri, aceasta se bazează pe relații personale și interese de grup, și nu pe merit artistic.

Chiar și artiști care au lansări internaționale, suport de la DJ renumiți și o activitate constantă, sunt adesea ignorați dacă nu sunt „în cercul potrivit”. Booking-urile pentru festivaluri și cluburi sunt dominate de prietenii, simpatii și... „pupincurism”. Multe agenții de booking și organizatori aleg să lucreze doar cu „ai lor”, blocând astfel accesul altor talente reale.

Pentru un artist aflat la început de drum – sau chiar unul cu experiență dar fără “pile” – scena poate părea un zid de netrecut. Iar asta duce la frustrare, stagnare și, uneori, chiar la abandonarea carierei.

Ce putem face?

Așa cum NTIA solicită în Londra o schimbare urgentă de viziune, și în România este nevoie de:

✅ mai multe spații dedicate evenimentelor underground și inițiativelor locale

✅ politici de sprijin pentru organizatori independenți și comunități creative

✅ deschidere reală din partea agențiilor, cluburilor și festivalurilor pentru artiștii care nu fac parte din rețele de influență

✅ promovarea meritului și a talentului, nu doar a relațiilor

Schimbarea începe de la noi - scena muzicală nu este un club exclusivist – ar trebui să fie o platformă deschisă, vie, în care orice artist talentat să aibă șansa de a fi ascultat.

Dacă ai idei despre cum putem susține scena clubbing din România, spune-le! Scrie-ne în comentarii, distribuie acest articol sau implică-te în comunitatea locală. Doar împreună putem reconstrui o cultură vibrantă, corectă și sustenabilă.

_

Florin Marica / News