Când clubbing-ul avea suflet: „A fost o vremea”

În anii ’90 și începutul anilor 2000, clubbing-ul era mai mult decât o simplă distracție – era o mișcare culturală în plină efervescență. Spații precum Studio Martin, Kristal, The Web Club sau evenimente ca Synthplants, TMBase și DeLaHoya vibrau de energie, iar forumurile online (nights.ro, drumandbass.ro) și platformele de partajare a muzicii deveniseră adevărate hub-uri pentru o comunitate în formare.  DJ-ii erau văzuți ca educatori muzicali, ghizi sonori care ofereau publicului o călătorie unică, dincolo de ceea ce se difuza la radio. Erau vremuri când mergeai în club tocmai pentru a asculta ceea ce nu se auzea în mass-media.

TM07BASE / TMBASE

Dar, odată cu trecerea timpului, lucrurile s-au schimbat. În ultimele decenii, DJ-ii au devenit mai degrabă vedete de vitrină, construite prin networking și apariții sociale, decât curatori muzicali. Promotorii au învățat să monetizeze dopamina, iar piața a fost invadată de „artiști” construiți mai mult pe imagine decât pe selecție sau viziune. Termeni precum „curator” sau „artist” au fost diluați până când și-au pierdut complet sensul, devenind simple accesorii de PR. Pupitrul de DJ s-a transformat adesea într-o scenă de dans pentru entertaineri care repetă aceleași 10 piese de pe TikTok, playlisturile Keinemusik sau topurile Beatport, în loc să creeze seturi cu adevărat expresive și emoționante.

Pentru mulți, punctul de inflexiune nu a fost pandemia, ci tragedia de la Colectiv din 2015. Incendiul izbucnit în timpul unui concert a zguduit din temelii viața de noapte românească. Dincolo de pierderile umane uriașe și trauma colectivă, Colectiv a declanșat un val de controale în cluburi și spații culturale. Multe s-au închis definitiv, fie pentru că nu corespundeau normelor de siguranță, fie din lipsa resurselor pentru a se adapta noilor cerințe. Fumatul a fost interzis în spațiile închise, schimbând dinamica petrecerilor. Atmosfera s-a modificat – mai mult control, mai puțină lejeritate.

Această uniformizare a clubbing-ului a lovit puternic în nucleul său: spontaneitatea, proximitatea, nebunia asumată. Multe locuri underground, importante pentru diversitate și cultură alternativă, n-au mai supraviețuit. Resetul adus de Colectiv a fost unul profund, care a lăsat urme și în felul în care clubberii se raportează la spații, la riscuri și la ideea de comunitate.
Pandemia a adus un moment de pauză, un reset care a reconfigurat prioritățile. Deși cluburile s-au redeschis, multe dintre ele se confruntă cu săli pe jumătate goale, chiar și la evenimente care, pe hârtie, ar fi trebuit să fie de neratat. Acest fenomen nu este unic României - în Marea Britanie, numărul cluburilor a scăzut de la 1.700 în 2013 la 787 în 2024, iar în Australia, cluburile se închid pe fondul scăderii interesului tinerilor pentru viața de noapte.

SUIE PAPARUDE / STUDIO MARTIN

Clubbing-ul, așa cum îl știam, s-a mutat fie în festivaluri mari, fie în petreceri de zi sau în evenimente private – departe de nucleul urban care l-a consacrat.

Clubbing-ul în România nu mai există – cel puțin nu în forma lui autentică. A fost înghițit de rețele sociale, algoritmi, hype artificial și artiști apărut peste noapte. Media tradițională nu mai promovează muzică adevărată, ci doar „comerț” susținut online. Odată, cluburile erau locul unde descopereai muzică nouă, nebună, underground. Azi, sună la fel peste tot – la radio, în reclame, în club – doar că acolo e mai tare și se bea mai mult.

Aproape toate cluburile sunt goale, chiar și în weekenduri sau de sărbători. Tinerii preferă festivalurile mari, petrecerile de trap sau manele. Trist sau nu, aceste genuri strâng mai mult public decât un DJ cu istorie. Cluburile au devenit spații pentru „content”: artificii, sticle de prosecco, mese VIP, instastory-uri.

DJ-ii adevărați au fost înlocuiți de „fake DJs” – oameni cu 100K followeri care pun seturi luate de pe Filelist sau mixează ca niște animatori de resort. Totul pare superficial: patronii vor să vândă mese, publicul vrea să fie văzut, iar muzica e doar fundal. Cultura underground a devenit un moft, nu mai e o căutare sinceră. DJ-ul care propune ceva diferit e privit ca „ciudat”, pentru că nu se conformează. Nu mai contează emoția, ci doar reach-ul și engagementul.

SASHA / LA MANIA

Mulți dintre cei care au trăit scena autentică nu mai ies, dar își amintesc cum era când se făceau rezervări cu o lună înainte și se plătea consumația parțial în avans. Acum, de Paște, cluburile sunt goale. Cultura muzicală a devenit opțională, iar cei care veneau pentru muzică evită locurile pline de „șampaniști cu roaba”.

Da, manelele adună lume. Pentru că oferă ceva real, oricât de inconfortabil pare pentru unii. Clubbing-ul nu mai oferă nimic. S-a pierdut pasiunea, s-a pierdut comunitatea. A rămas doar decorul.
E trist, dar inevitabil. Măcar am trăit acea perioadă magică. Cei noi n-au cum să înțeleagă ce însemna un DJ care te lua cu el într-o călătorie sonoră. Așa ceva nu înveți din InstaStories.

În plus, costurile au explodat – chiriile, biletele, băutura – toate sunt mai scumpe, dar calitatea e mai slabă. Artiștii se zbat într-o piață unde, dacă nu ești viral, nu exiști. Înainte, făceai asta din pasiune – umblai prin cluburi, puneai muzică cu drag. Azi, dacă nu ești brand sau influencer, nu contezi.

DJ MARIKA / THE WEB CLUB

Industria a devenit o tarabă digitală. Totul e despre produs, nu despre artă. Realitatea e dură: tinerii de azi nu mai caută muzică, ci context. Cei care trăiau cultura cu pasiune s-au retras, iar noile generații consumă totul vizual și superficial. Cultura e pe cale să dispară. Muzica, filmele, arta – toate devin produse en-gros, fără nuanță.

Clubbing-ul, ca formă de expresie și comunitate, moare. Nu brusc, ci lent, cu fiecare weekend în care un DJ bun pune muzică pentru o sală goală.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Dacă vrei să aprofundezi și perspectiva internațională, îți recomand articolul de pe DanceFM despre declinul clubbingului de la Londra la București:
🔗 Declinul clubbingului

_

Florin Marica / News